Madonna Rucellai - Duccio di Buoninsegna - Articol set-goblen.blogspot.ro

Madonna Rucellai - Duccio di Buoninsegna

1285 - tempera si aur pe lemn 1450 x 290 centimetri - Uffizi, Florenta, Italia

Duccio di Buoninsegna (cea 1255-1319) a fost unul dintre cei mai importanti artisti care a activat in timpul perioadei de inflorire din veacul XIII. Duccio a creat in stilul traditional bizantin, dar a introdus inovatii care au marcat tranzitia la stilul stiut astazi ca gotic international. Madonna Rucellai, care face parte din altar, a fost comandata de o fratie mireana dominicana devotata Fecioarei. A fost montata in biserica Santa Maria Novela din Florenta. Initial asezata deasupra altarului, Madonna Rucellai a fost, apoi, mutata in capela Rucellai din Santa Maria Novella, de unde si-a dobandit si numele. Interpretarea data de Duccio subiectului Fecioarei cu Pruncul punea accentul pe forma, ceea ce nu se observa la Fecioarele anterioare, create de alti artisti. Trupul Fecioarei si al copilului Iisus sunt create in mod realist, Duccio utilizand cu maiestrie procedeul chiaroscuro (lumini si umbre) pentru a crea o iluzie tridimensionala. Copilul Iisus chiar sta in poala Fecioarei si gesticuleaza catre mama Sa - ambele inovatii in picturile de acest gen, in acea perioada. Chiar daca stilul bizantin este prezent la.ingerii care-i inconjoara, care par sa pluteasca in spatiu, si in medalioanele tipic bizantine, infatisand personaje biblice de pe rama aurita. 0 alta Fecioara cu Pruncul, ralizata la 1300, de Duccio, a fost achizitionata de Muzeul Metropolitan de Arta din New York, pentru suma de 45 de milioane de dolari, in 2004 - o dovada a importantei acestui artist al Renasterii timpurii.

Pictura propusa pentru crearea unui goblen. 

Femeie surprinsa - anonim - Articol set-goblen.blogspot.ro

Femeie surprinsa - anonim

60-50 i.Hr. -  fresca - Villa dei Misteri, Zidul de nord, Pompei, Italia

Femeie surprinsa face parte dintr-o pictura murala mai mare, din Villa dei Misteri, care, la fel ca majoritatea operelor din aceasta perioada, a fost creata in tehnica frescei. Eruptia Vezuviului, in 79 d.Hr., a distrus cea mai mare parte a obiectelor de arta din aceasta regiune, dar cateva dintre acestea au fost protejate de lava sau de pozitia in care erau situate in morminte sau in case. Femeie surprinsa este reprezentativa pentru aceste fresce. Situata intr-o incapere mare, intr-o vila in afara Pompeiului, este unul dintre cele douazeci si noua de personaje cate numara Villa dei Misteri, o friza care inconjoara neintrerupt incaperea. Compozitia frizei este tipica pentru cel de-al Doilea Mod (80-20 I.Hr.), marcat de tipul sau de reprezentare, dand iluzia spatiului care se indeparteaza. Scena din Femeie surprinsa arata o initiata, cu un val purpuriu, executand un pas de dans. Semnificatia scenei a fost  dezbatuta, dar cei mai multi sunt de acord ca arata initierea unei femei in ritualuri asociate cu placerea, posibil legate de sex sau casatorie, cunoscute si ca bacanale. Prezenta lui Bacchus -zeul vinului, al betiilor si al fertilitatii -, o aparitie impor­tanta in friza, sustine aceasta interpretare. Dupa unele speculatii, scena arata unul dintre cultele misterelor avand legatura, in mod exclusiv, cu viata si experientele femeilor. Ce a surprins-o pe femeie nu este, de asemenea, clar, dar se presupune ca are legatura cu mirarea pe care i-o starneste Silenus (o divinitate a padurii), ghicindu-i viitorul, sau flagelarea unei femei, pictura de pe un zid alaturat, menita sa transfigureze si sa o purifice pentru casatoria simbolica cu Bacchus.

Pictura propusa pentru crearea unui goblen. 

Dupa sedinta de pictura - Articol set-goblen.blogspot.ro

Dupa sedinta de pictura

Sven Richard Bergh

1884 - ulei pe panza 1145 x 200 centimetri - Malmo Museum, Malmo, Suedia

Tabloul Dupa sedinta de pictura de Sven Richard Bergh (1858-1919) anticipeaza inovatiile care se vor petrece in arta suedeza la finalul veacului XIX si inceputul veacului XX. Creata cand Bergh se mutase la Paris in cautarea eliberarii de academismul incorsetat pe care il suportase in perioada de studentie la Academia Regala suedeza, pictura arata tipul de asimilare a nationalismului francez si a realismului, prevestind in acelasi timp nasterea mult dorita a unei arte nordice tipice. Fiind o scena de viata contemporana, pictura il arata pe Cari jaensson, un artist suedez expatriat, cantand absorbit la vioara, dupa o sedinta de pictura cu model nud. in centrul primului plan al unui atelier simplu, monocromatic, ancorat de linii verticale si orizontale, modelul isi pune un ciorap incet si cu gandul aiurea intre obiectele specifice unui atelier. Panza lui Bergh exprima si atitudinea acestuia fata de arte si dovedeste alte influente artistice cunoscute ale perioadei, mai ales stilul gravurilor japoneze. Vioara reprezinta idealul muzicii care este cea mai inefabila dintre arte si, de aceea, cea mai pura. Insemnat, incepand din anii 1890 in Suedia, Bergh a ocupat un loc central in evolutia unei arte specifice suedeze - o viziune romantica autohtona cu sursa de inspiratie in peisajul si in particularitatile unice ale luminii nordice. El si alti artisti au format Uniunea Artistilor, pe principiile cooperarii si bazata pe ideile lui William Morris si John Ruskin. in 1915, Sven Richard Bergh a fost numit directorul Muzeului National din Stockholm. 

Pictura propusa pentru crearea unui goblen. 

Persefona - Pante Gabriel Rossetti - Articol set-goblen.blogspot.ro

Persefona | Pante Gabriel Rossetti

1882 - ulei pe panza - 77,5 x 37,5 centimetri - Birmingham Museum and Art Gallery, Marea Britanie

Dante Gabriel Rossetti (1828-1882) a fost un membru fondator al Fratiei Prerafaelite, care aprecia, intre altele, primitivismul artei italiene timpurii. in mitologia antica, Persefona era frumoasa fiica a lui Ceres, zeita agriculturii. Pluto, zeul Infernului, s-a indragostit de ea si a rapit-o ducand-o in imperiul sau intunecat. Suparata, Ceres a amenintat sa impiedice dezvoltarea oricarei recolte daca nu ii era inapoiata fiica. in final, s-a incheiat un targ. Persefona urma sa fie eliberata daca nu mancase nimic in timpul captivitatii sale. Din nefericire, ea mancase patru seminte de rodie. Drept urmare, a fost obligata sa petreaca anual patru luni in lumea de dincolo, ca sotie a lui Pluto, iar restul lunilor pe pamant. Tabloul lui Rossetti o arata pe Persefona in tipul perioadei de captivitate. Este trista; o raza de lumina a trecut printr-o

crapatura in lumea subterana, reamintindu-i de libertatea pierduta. Rossetti a creat opt verisuni ale acestui tablou. Subiectul avea o semnificatie personala pentru el, in special din cauza fetei care i-a servit drept model, jane Morris. Rossetti era indragostit de ea, dar jane era casatorita cu William Morris, un alt artist. Rossetti a regasit in mit situatia sa personala, asemanand captivitatea Persefonei cu timpul petrecut de jane cu sotul sau. Indecizia acesteia este reflectata in pozitia perso­najului. O mana duce rodia fatala la gura, iar cealalta o opreste. 

Pictura propusa pentru crearea unui goblen.