Somnoroasa - Articol set-goblen.blogspot.ro

Somnoroasa - Friedrich von Amerling

1830-1850  -  ulei pe panza   -  51,4 x 37,4 centimetri Uffizi, Florenta, Italia

Unul dintre exponentii de frunte ai portretisticii austriece, Friedrich von Amerling (1803-1877) a fost si un insemnat artist de tablouri istorice si de gen. imparatul Franz lozef I i-a fost client, la fel ca si membrii inaltei societatii vieneze, pe care Amerling i-a ilustrat in decoruri elegante si in nuante vii. Somnoroasa reda un portret tipic al farmecului feminin cu o tanara intr-o stare de lancezeala. Cadrajul strans, procedeu stilistic frecvent utilizat de Amerling, accentueaza si mai mult caracterul intim al scenei. Unul dintre procedeele compozitionale preferate de Amerling era plasarea subiectului cu spatele la privitor, asa cum se intampla aici cu copilul. Luminozitatea pielii lasate la vedere a femeii se armonizeaza cu albul camasii de noapte si cu cearsafurile. Pozitia ei relaxata contrasteaza cu nelinistea si intentia copilului de a se juca. Acest tablou constituie o imbinare fericita intre portret si pictura de gen, cu rol dominant in perioada Biedermeier. Somnoroasa evidentiaza idealul feminin al veacului XIX; privirea sentimentala sugereaza sensibilitate, blandete si vulnerabilitate

Pictura propusa pentru crearea unui goblen. 

Traversand nisipurile - Articol set-goblen.blogspot.ro

Traversand nisipurile | David Cox

1848   - ulei pe lemn   26,5 x 38 centimetri   Birmingham Museums and Art Gallery, Marea Britanie

In acuarela, David Cox (1783-1859) a fost unul dintre cei mai importanti peisagisti din Anglia veacului XIX. in perioada de maturitate, el a inceput sa picteze in ulei, realizand opere lirice de ambianta, cum este si Traversand nisipurile. Si-a inceput cariera artistica pictand portrete in miniatura, iar apoi a lucrat ca artist de decoruri in teatrele din Birmingham si apoi in cele din Londra, dupa stabilirea sa in acest oras, in 1804. Isi suplimenta veniturile lucrand ca profesor si a inceput sa picteze in acuarele in 1805, realizand intaia dintre multele sale vizite in Tara Galilor. A calatorit peste tot in Anglia, redand peisajele intalnite intr-o interpretare proprie. Dupa o perioada de inceput mai dificila, Cox a ajuns sa fie apreciat atat ca profesor de arta, cat si ca artist. in 1840, s-a mutat inapoi in Harborne, langa Birmingham, pictand in ulei. A luat lectii de pictura de la William James Muller (1812-1845), un artist din Bristol, care picta atat in ulei, cat si in acuarela. Traversand nisipurile este o lucrare caracteristica stilului abordat de Cox si face dovada talentului acestuia atat in ceea ce priveste acuarela, cat si uleiul. Tema tabloului a fost abordata in multiple randuri de autor: calatori traversand peisaje aride, pe vreme vantoasa sau pe furtuna. Opera este impregnata de un sentiment de speranta, calatorii, care par epuizati, lasand in urma cerul intunecat si indreptandu-se catre lumina, sentiment subliniat si de pasarile ce le zboara inainte.

Pictura propusa pentru crearea unui goblen. 

 

Articol set-goblen.blogspot.ro - Contesa de Haussonville

Contesa de Haussonville | Jean-Auguste-Dominique Ingres

1845 | ulei pe panza 1132 x 92 centimetri | Frick Collection, New York, SUA

jean-Auguste-Dominique Ingres (1780-1867) s-a pre­gatit cu parintele sau pentru a deveni artist, sculptor si violonist. in copilarie, talentul sau muzical a iesit in evidenta, dar apoi s-a concentrat pe pictura si a studiat cu jacques-Louis David. in 1801, a castigat Grand Prix-ul cu opera Solii lui Agamemnon in cortul lui Ahile, care se afla acum la Scoala Nationala Superioara de Arte Frumoase din Paris. Ingres a devenit portdrapelul neoclasicismului intr-o perioada in care romantismul, reprezentat de artisti asa cum Delacroix si Gericault, era la moda. Ingres a trait multi ani in Italia, dar s-a intors la Paris, in 1834. Dupa revenirea in Franta, a castigat o mare popularitate ca portretist. Marele talent al lui Ingres rezida in utilizarea stilului sau plan linear, pentru a reda personalitatea subiectilor, in acelasi timpinfatisandu-i si

cat mai estetic cu putinta. Surprindea cele mai atractive trasaturi, chiar si in cazul celor mai neatractivi subiecti, fara a le sacrifica personalitatea si fara a-i face de nerecunoscut. Redarea frumusetii nu constituia o sarcina prea grea in cazul contesei de Haussonville, care, in ciuda aparentei retinute, era o persoana evident liberala, o autoare si o intelectuala  apreciata. Redarea somptuoasa a texturilor, asa cum cutele rochiei de matase, si stralucirea panglicii din par sunt caracteristice picturilor lui Ingres. Un maestru al tehnicilor de pictura, Ingres este cateodata criticat pentru viziunea „burgheza" si, pana in ziua de astazi, opera sa este deseori satirizata in caricaturi. Chiar daca pictorul  era un om plin de contradictii, acest elegant portret ramane una dintre imaginile simbol ale picturii. 

Pictura propusa pentru crearea unui goblen. 

Articol set-goblen.blogspot.ro - Odalisca si sclava

Odalisca si sclava | Jean-Auguste-Dominique Ingres1842 | ulei pe panza 175 x 105,4 centimetri | Walters Art Gallery, Baltimore, SUA

Jean-Auguste-Dominique Ingres (1780-1867) si-a inceput pregatirea artistica de  tanar si a avut parte de o cariera lunga. El a creat Odalisca si sclava catre finalul vietii, opera fiind tipica pentru stilul artistului, si aceasta gratie linearitatii si a concentrarii pe contur. Odalisca si sclava este rezultatul interesului lui Ingres pentru lumea Orientului Apropiat. Calatorii din perioada descriau deseori aceasta zona, cei mai multi zugravind haremurile. Odalisca, o tanara sclava virgina, avand rolul de camerista pentru restul haremului, nu intra in contact cu sultanul, dar Ingres prezinta o descriere erotica a unei tinere idealizate. Sexualitatea ei este subliniata de numeroasele detalii falice, inclusiv de narghileaua din dreapta jos. Chiar daca pictura este extrem de minutioasa, si decorul specific Orientului Apropiat, Ingres nu a calatorit niciodata in aceasta parte a lumii, asa ca tabloul nu este inspirat din realitate. Acesta este motivul pentru care odalisca pleaca de la traditia occidentala a lui Venus culcata. in plus fata de pozitia stereotipa, Ingres contrasteaza ostentativ pielea alba a femeii cu eunucul negru care o pazeste, el adaugand asemenea detalii directe si in alte opere. 

Pictura propusa pentru crearea unui goblen.