Alegoria vazuluiJan Bruegel cel Batran si Peter Paul Rubens
cca
1619 - ulei pe lemn - 65 x 109 centimetri - Museo del
Prado, Madrid, Spania
Colaborarile intre artisti, chiar si intre cei atat de
celebri asa cum Peter Paul Rubens (1577-1640) si jan Bruegel (1568-1625), nu
erau neobisnuite in Flandra veacului XVII. Aici, contributia lui Rubens consta in
realizarea figurilor. Celalalt artist devenise faimos, era cel de-al doilea fiu
al celebrului Pieter Bruegel cel Batran. Specializat in peisaje si naturi
moarte, Bruegel a fost unul dintre cei mai de succes si mai apreciati artisti
olandezi ai epocii, sub numele de „Bruegel de catifea" pentru maniera sa
subtila si detaliata de redare a suprafetelor. Tabloul apartine unei serii de
cinci opere alegorice, create de Rubens si Bruegel pentru regentii spanioli ai
Olandei, arhiducele Albert si arhiducesa Isabella. Denumite ca Alegoria simturilor sau Cele cinci simturi, fiecare
imagine face referire la unul dintre
simturi. Scena de mai sus, dedicata vazului, este
plasata intr-o galerie imaginara, plina de picturi si de obiecte pretioase -
instrumente astronomice, covoare, portrete si portelanuri. Personajul impunator,
asezat la masa, este intruchiparea vazului, deosebit de insemnat pentru colectionari.
Tabloul Fecioarei cu Pruncul, incadrat de flori in coltul din dreapta jos,
este, in realitate, o pictura de Rubens si Bruegel. Portretul dublu din spatele
mesei ii arata pe cei doi regenti. Picturi din colectii de arta deseori
imaginare devenisera populare la Anvers,
in veacul XVII. Comandate, de obicei, de un connaisseur, ele inventariau o colectie, incluzand deseori un
portret al proprietarului.