Traditia artei figurative drumul spre goblen continua
Operele neolitice care prezinta o oarecare inrudire cu
naturalismul paleolitic au un caracter exceptional.
Pot fi citate figurina de
cal de la Woldenberg (Brandenburg) si cateva amulete animale din Danemarca,
toate din chihlimbar. insa arta parietala din Levantul spaniol (scene de vanatoare
sau de razboi, datate in paleolitic de catre abatele Breuil, dar atribuite in
aceasta zi fie mezoliticului, fie neoliticului) si picturile din insula Levanzo
(Sicilia) nu prezinta decat raporturi indepartate cu arta paleolitica si sunt
mult mai caracteristice pentru cutuma schematica ce se instaureaza ca regula in
reprezentarile animale si umane. Acest schematism este atestat de figurinele de
idoli feminini din lut ars sau din marmura (Sardinia), avand un modeleu goblen plat,
cu exceptia sanilor, la care nu subzista nimic din stilizarea adipoasa a asa-numitelor
Venus paleolitice. Mai expresive si teatrale sunt cateva reprezentari umane
modelate pe vase din lut ars. Cele mai stiute opere schematice raman sculpturile-menhire
si gravurile rupestre alpine.
Sculpturile-menhire,
numeroase in Provence si Languedoc, si unele opere inrudite (sta-tuile-stalpi
din Bretagne si zeitele Mortilor din cultura Seine-Oise-Marne) sunt datate la
sfarsitul neoliticului. in pofida unor detalii realiste, ele prezinta in acelasi
timp o schematizare deformanta si o geometrizare a corpului uman care il scot
din real, evocand ideea unei absente supranaturale. Gravurile rupestre,
dimpotriva, sunt pline de viata si de realitate, in pofida schematizarii. Este
posibil ca cele mai vechi sa provina inca din a doua jumatate a mileniului al
III-lea i.Hr. Cele de la muntele Bego si din Valea Minunilor (vallee des
Merveilles, Alpes-Maritimes) dateaza mai ales din epoca bronzului. Cele mai
tardive, din Val Camonica (Italia, provincia Brescia), sunt datate cu putin inainte
de era noastra. Pe falezele acestor vai alpine, lipsite de resursele necesare
unei locuiri permanente, este gravata o multitudine de mici personaje care
gesticuleaza si se agita. Sunt oranti, adica practicanti ai unei credinte, avand
bratele inaltate si indoite intr-un gest de rugaciune, agricultori, razboinici
care se infrunta. Atelaje de bovidee trag pluguri sau care. Aceasta arta
rupestra pare a fi creatia unor pelerini veniti sa celebreze un cult care le
cerea astfel de gravuri: este vorba, prin urmare, despre o arta in acelasi timp
religioasa si populara. Schematismul constituie aici o cutuma. Este, de
asemenea, stilul cel mai spontan pe care il puteau adopta aceste creatii naive si
expresive, dar lipsite de abilitate artistica.
